De-a valma…

Analiza fenomenului infractional la examenul de Bacalaureat 13 Iulie 2007

Filed under: Amestecate — sorinborodi @ 14:36
Tags: , , , , ,

Analiza fenomenului infractional la examenul de Bacalaureat

1.Preambul

Examenul cu care se incheie studiile liceale, Bacalaureatul,a devenit in ultimii ani obiectul unui vast fenomen infractional, cu o larga implicare a factorilor interesati: parinti, profesori, elevi si alte ‘entitati’, dupa cum va rezulta din prezentul studiu.

Ne propunem ca in acest studiu sa prezentam faptele asa cum sunt ele, sa analizam cauzele care au condus la aceasta incredibila stare de lucruri si, nu in ultimul rand, sa propuneme solutii pentru eradicarea fenomenului.

Mentionam ca studiul nu se doreste a fi exhaustiv. Pe de alta parte, in functie de centrul de examen, cu situatia de mai jos pot exista similitudini integral, partial sau deloc. 

2.Prezentarea faptelor

 

Modul in care se desfasoara neregulile,la nivelul componentelor,este descris detaliat mai jos.

In functie de momentul desfasurarii,neregulile se pot grupa in trei mari categorii:

 

-Premergatoare examenelor propriu-zise

-In timpul examenelor

-Ulterioare examenelor 

Le vom analiza pe rand.

2.1 Nereguli premergatoare examenelor

 

Cea mai grava dintre toate infractiunile acestui moment este colectarea asa-zisei ‘taxe de protocol’.Aceasta este o suma care are un scop clar:mituirea,in bani sau in natura,a persoanelor cu putere decizionala si executorie implicate in desfasurarea examenului de Bacalaureat.

Cuantumul acestei taxe a crescut de la un an la altul,ajungandu-se,in unele licee,pana la 2.000.000 lei pentru fiecare elev (este vorba despre anul 2007).

Cine colecteaza banii ?Uneori dirigintii,in mod direct,pe baza de tabel.Alteori,cate unu-doi parinti pentru fiecare clasa indeplinesc aceasta sarcina,iar uneori un elev din clasa.Toate acestea se desfasoara cu stirea dirigintilor si,intr-o covarsitoare majoritate a cazurilor,cu stirea directorilor unitatilor scolare respective.De cele mai multe ori,actiunea este facuta de catre un parinte,pentru a se salva aparentele de legalitate.Deseori,in aceasta faza se exercita presiuni asupra elevilor care refuza achitarea sumei sau asupra celor ce o achita partial.

De mentionat ca infractiunea se comite in cunostinta de cauza,deoarece tot personalul din invatamant cunoaste prevederile metodologiei de desfasurare a Bacalaureatului,care prevede interzicerea in mod expres a acestor fapte,chiar daca nu sunt savarsite direct.Simpla cunoastere a ilegalitatii si incuviintarea ei tacita se considera abatere si se pedepseste.

In anumite situatii,faptasii isi iau ca masura de precautie camuflarea colectarii acestor fonduri ilegale prin cumularea lor cu altele:bani pentru banchetul claselor a XII-a,pentru poze, pentru formularele (diplome) ce se elibereaza in urma bacalaureatului etc.

Un fenomen relativ rar intalnit,dar nu absent cu desavarsire,este colectarea de fonduri initiata de conducerea unitatii scolare,avandu-i de aceasta data ca platitori pe profesorii insisi.Aceasta actiune este executata printr-o forma de santaj mascat,fiind adus uneori in discutie si fondul de premiere de 2%.Ca argument este invocata dorinta ca liceul sa obtina rezultate bune.

Cine pastreaza sumele colectate ?Uneori dirigintii,alteori unul dintre parinti.De altfel,aceste persoane sunt si cei care administreaza acesti bani,tinand o evidenta a lor.Parintii care se implica in astfel de ilegalitati sunt,de regula,cei care au asteptari sporite vis-avis de examene:note mai mari la examinari orale (de obicei 10),aranjamente pentru examenele scrise.

O abatere anterioara examenului propriu-zis,dar de mai mica amploare,este contactarea persoanelor (profesori) care sunt presupuse a face parte din comisie:la examinari orale, posibili supraveghetori etc.

Uneori,in ziua premergatoare primei zi de examen,una din persoanele ce detin fondurile banesti (care ajung deseori la sute de milioane de lei),eventual in complicitate cu altii,inmaneaza Presedintelui desemnat al Comisiei o anumita suma (de ordinul milioanelor pana la al zecilor de milioane de lei),pentru a se asigura de bunavointa acestuia.Uneori,si vicepresedintelui,in functie de cat se considera ca este de intransigent si/sau ‘pretentios’.

Aceasta suma de bani se asociaza deseori cu asigurarea cazarii si meselor in mod gratuit,diurna alocata revenindu-i in totalitate,neatinsa.

In ultimul timp,tot mai des aceste sume sunt oferite ca mita in euro (mai rar in dolari).

 

2.2.Nereguli in timpul examenelor

Aceste abateri se constituie in fraudarea propriu-zisa a examenului.

Se disting doua etape ale acestor abateri,dupa tipul probelor:orale sau scrise.

2.2.1 Nereguli in timpul probelor orale

De multe ori,profesorilor examinatori de la probele orale li se asigura transport gratuit, cheltuielile fiind suportate din fondul de protocol,aceste persoane completandu-si totodata si delegatii pentru decontarea transportului.Se practica apoi un sistem de cadouri,in cuantum de la cateva sute de mii la cateva milioane de lei.Acestea nu exclud in totalitate varianta mituirii in bani lichizi.Se asigura mese,uneori fastuoase,inclusiv cu consum de alcool.Examinatorii pot primi foloase necuvenite in bani sau obiecte nu numai pentru o notare colectiva la limita de sus a baremelor,dar si pentru cazuri individuale,de regula atunci cand cei interesati vizeaza nota maxima,zece.

Modul concret de fraudare acopera o paleta larga,incepand cu examinarea dintr-un bilet cu continut cunoscut,superficialitate in timpul examinarii,eliminarea biletelor considerate dificile,permisiunea alegerii unui al treilea bilet,falsificari grosolane ale notelor etc.

Aici trebuie mentionat ca,data fiind natura subiectiva a examinarii orale,se intalneste uneori si fenomenul notarii voit in defavoarea elevului,din diverse ratiuni:o razbunare pentru o presupusa -sau reala-comportare similara a altui cadru,in alt an sau in alt centru,intermedierea unor razbunari personale etc.

In aceasta etapa a desfasurarii bacalaureatului sunt vizibile deja efectele dezastruoase, inumane,ale acestor acte:rasturnari evidente a scarii valorii elevilor,cu incalcarea celor mai elementare principii deontologice.

2.2.1 Nereguli in timpul probelor scrise

Acest tip de abateri sunt cele ce au cea mai mare ponderea in desfasurarea examenelor.Supraveghetorilor,in cazul in care sunt din alta localitate,li se asigura gratuit transportul,din fondurile colectate sau prin ‘sponsorizari din partea celor interesati.Tot pentru a obtine bunavointa acestor supraveghetori (numiti si asistenti),se organizeaza pentru ei mese,in incinta centrului de examen sau in afara acestuia,mesele fiind mai mult sau mai putin consistente,in functie de cuantumul fondului de protocol.Toate acestea se fac cu incuviintarea tacita a Presedintelui Comisiei sau a membrilor acesteia.

Se comit nereguli la repartizarea supraveghetorilor in sali,astfel incat cei cunoscuti ca intransigenti sa nu poata interveni in derularea fraudelor,fiind numiti pe holuri etc.Repartizarea preferentiala merge pana la desemnarea,vizibila sau nu,a unor supraveghetori pentru o anumita sala,in care persoanele din Comisie au interese legate de anumiti candidati.

Au fost intalnite cazuri,cu frecventa redusa insa,in care insisi candidatii incearca mituirea directa a supraveghetorilor,dupa intrarea in sala,cu ajutorul unor sume colectate ad-hoc sau in prealabil.

Dupa inceperea probelor scrise propriu-zise,fraudarea consta in urmatoarele:

 2.2.1.1.Metode vechi

 

2.2.1.1.1.Metode ce nu implica alte persoane

-De pe fituica (formule etc)

-Din manual sau alte surse tiparite

-De la vecinul din fata (spate,stanga,dreapta)

-De pe ciornele altora,uneori supraveghetorul fiind vector transportor al acestora 

2.2.1.1.2.Metode cu implicarea altor persoane

 

-De pe ciorna ‘servita’ de supraveghetor

-Din surse plasate de terti in holuri,toalete etc.(se cunosc cazuri cand era implicata pana si asistenta medicala desemnata sa acorde primul ajutor in centrul de examen)

-Dictarea unor parti din subiect la telefonul mobil

-Prin dictarea solutiilor de catre altcineva din sala

-Marcarea lucrarii cu diverse semne pentru o ulterioara recunoastere la corectare,aceasta metoda incluzand si varianta stampilarii intr-un anumit mod a lucrarilor unor candidati

-Substituirea de persoana,atunci cand un candidat scrie o lucrare in numele altuia

-Schimbarea ‘din mers’ a optiunii candidatului 

2.2.1.2.Metode noi

-Dictarea rezolvarii complete la telefon,dupa extragerea variantei (practicata incepand cu 2007)

-Copierea de pe fituica direct a variantei extrase (practicata incepand cu 2007)

-Utilizarea de dispozitive wireles,casti miniaturale,greu detectabile si alte dispozitive

Metodologia desfasurarii examenului este deseori incalcata,in multe moduri,unul din acestea fiind superficialitatea cu care sunt tratate faptele de frauda clare,dovedite:candidati surprinsi copiind,din diverse surse,sunt deseori dojeniti.Aceasta trecere cu vederea a infractiunilor surprinse in flagrant se constata atat din partea supraveghetorilor,cat si a membrilor Comisiei.

Pe parcursul desfasurarii Bacalaureatului,Comisiei,uneori numai unor membri ai acesteia,li se asigura mese,in incinta centrului sau in afara acestuia,la restaurante,pensiuni,al caror cuantum ajunge la valori de ordinul milioanelor de lei sau mai mult.

Totodata,in afara mitei mentionate la inceputul paragrafului,se ofera membrilor Comisiei transport gratuit,organizat prin desemnarea unor parinti posesori de automobil.Sunt oferite si cadouri,valoarea acestora fiind variabila.

In zilele in care nu se desfasoara probe,sunt oferite Presedintelui Comisiei si uneori si membrilor vizite la obiective turistice din zona,cheltuielile fiind suportate din acelasi fond de protocol.

O mentiune speciala trebuie facuta legat de proba de educatie fizica,aceasta intrecand inimaginabilul in materie de incorectitudine,mai ales ca aici toate faptele sunt vizibile.Se merge deseori pe fixarea unui tarif pentru nota zece,acesta fiind variabil de la un centru la altul,plafonul maxim fiind de ordinul milioanelor de lei.

 

2.3.Nereguli ulterioare examenelor

Acestea se pot grupa in trei subcategorii,in functie de locul comiterii lor:in centrul de examen, in cel de corectare sau la centrul de rezolvare a contestatiilor. 

2.3.1.Nereguli ulterioare examenelor,comise in centrul de examen

-Completarea spatiilor libere din lucrare,astfel incat sa asigure o nota superioara

-Substituirea fizica a lucrarii

-Marcarea lucrarii,in vederea unei recunoasteri ulterioare (a nu se confunda cu marcarea realizata in sala de examen);aceasta infractiune se face de obicei cu complicitatea unui supraveghetor,care pune deoparte lucrarea la predare.

2.3.2.Nereguli ulterioare examenelor,comise in centrul de corectare

 

In aceasta faza a abaterilor,intra in scena unii dintre profesorii corectori.De mentionat ca in ultimii ani,amploarea ilegalitatii s-a diminuat,dat fiind numarul mare de lucrari dintr-un centru de corectare.Totusi,este inca practicata.Infractorul cere colegilor setul desemnat de lucrari,pentru a-si gasi lucrarea / lucrarile cu semnul specific;de regula,acesta apare pe prima pagina,pentru usurarea actiunii.Incercarile de depistare nu sunt intotdeauna incununate de succes;aici intervine flerul si perseverenta faptasului.In cazul gasirii lucrari / lucrarilor,se recurge,dupa caz,la acordarea unei note ce nu concorda cu continutul sau,daca pretentiile ofertantului sunt mari,se fac adaugiri in spatiile libere,care nu pot fi in intregime zetate.

Corectorul comite fapta contra unui tarif sau,uneori,in baza unei relatii de prietenie sau rudenie cu parintii elevului.

Exista si varianta in care faptasul nu are absolut nici un beneficiu material,atunci cand actioneaza la cererea superiorilor ierarhici:presedinte de comisie de corectare,director de unitate scolara,inspector scolar etc.

Ce mai trebuie mentionat aici este ca ,deseori,unii corectori sunt dispusi prea usor sa devina complici,prin punerea le dispozitia infractorului a setului de lucrari sau,uneori,o corectare superficiala la ‘a doua mana’,aceasta fiind mai mult o neglijenta de serviciu. 

2.3.2.Nereguli ulterioare examenelor,comise in centrul de rezolvare a contestatiilor

Si acest tip de infractiune are o incidenta din ce in ce mai redusa in ultimii ani,dificultatile realizarii ei derivand din motive clare:stramutarea lucrarilor in alt judet.

Dupa ce,cu complicitatea celor ce cunosc locul in care urmeaza sa se rezolve contestatiile acesta este deconspirat,se ajunge,prin diverse filiere,la persoana / persoanele ce urmeaza sa faca recorectarea.Cazurile de fraudare in acest mod sunt reduse ca numar,implicand un mare grad de risc,motiv pentru care si tarifele practicate sunt pe masura.

 

3.Cauzele fenomenului

Le vom prezenta grupate in doua categorii,ordinea in cadrul acestora fiind pur aleatorie. 

3.1.Cauze cu originea in sistem si in contextul general al societatii

-Subfinantarea continua la care a fost supus invatamantul,in special dupa 1990.In orice stat,chiar si la noi in anumite sectoare,fonduri pentru protocol sunt in mod expres prevazute in bugetul anumitor institutii,fiind,in ultima instanta,o problema de ospitalitate si de bun simt.Lipsa lor este un motiv favorizant,un ptretext de fapt,al colectarii fondurilor cu destinatia mai sus amintita.

-Slaba salarizare a personalului din invatamant

-Aplicarea superficiala a legilor si regulamentelor in vigoare

-Contextul general dat de marginalizarea invatamantului,cauza ce a contribuit si ea la aceasta alunecare in derizoriu a Bacalaureatului

-Interesele factorilor aflati la diferite nivele de a se obtine procente mari de promovabilitate,fiind vorba aici de :profesori,directori,inspectori

-Includerea mediei de la Bacalaureat in calcularea mediei de admitere la facultati

 

3.2.Cauze cu motivatie intrinseca,la nivel de individ

-Interese materiale ale celor implicati in desfasurarea examenelor

-Slabul profesionalism al unor profesori,care prin obtinerea de catre fostii lor elevi a unor rezultate pe cai oneroase,incearca sa substituie pregatirea reala,normala,pe care nu au fost capabili sa o asigure acestora

-Motive afective si de ordin sentimental,mai concret tendinta celor implicati in examene,in special a supraveghetorilor,de a arata ca sunt ‘buni la suflet’,acea bunatate gresit inteleasa,care intr-un examen este superflua 

4.Concluzii finale si propuneri de masuri pentru eradicarea fenomenului

Ca o concluzie,aceasta activitate infractionala desfasurata an de an la Bacalaureat are aspecte complexe,data fiind multitudinea de interese puse in joc.La o analiza sumara,se poate observa ca se comit cel putin 3 infractiuni prevazute ca atare si sanctionate de Codul Penal,printre cele mai grave fiind:darea si luarea de mita,asocierea in vederea comiterii unor infractiuni, infractiuni de serviciu.

De remarcat ca toate acestea sunt din categoria celor cu pericol social deosebit de ridicat. Si,totodata,impactul moral si etic este devastator:incepand cu mutilarea sufleteasca a copiilor nedreptatiti,care primesc astfel o nemeritata palma din partea celor care,in fond,ar trebui sa le fie model de cinste si corectitudine si terminand cu pierderea statutului cadrelor didactice de persoane morale.

Masurile pe care le propunem pentru eradicarea sau macar estomparea fenomenului vizeaza, logic, cele trei etape in care infractiunile au loc:anterioare,concomitente,respectiv ulterioare examenului propriu-zis.Este cazul sa mentionam ca aceste masuri au o aplicabilitate imediata. Intentionat,pentru a nu da acestui studiu o tenta de initiere de polemici fara acoperire,nu ne vom referi la masuri gen:marirea salariilor in invatamant,renuntarea la luarea in calcul a mediei de Bacalauret la admiterea in invatamantul superior etc.

Le vom grupa in functie de cei ce sunt in masura sa le aplice:

 

4.1.Masuri cu punct de plecare de la nivel ministerial

-Prelucrarea reala cu elevii si cu parintii acestora a metodologiei,cu insistenta pe precizarea riscului infractional la care se expun prin colectarea de fonduri banesti

-Sanctionarea drastica a tuturor persoanelor ce incearca sa colecteze fonduri in vederea mituirii celor implicati :parinti,profesori,directori,inspectori

-Desemnarea din timp a unor persoane in vederea urmaririi indeaproape a neregulilor

-Numirea,in colaborare cu Politia,a unui cadru specializat care sa raspunda de fiecare centru in parte

-Instalarea in salile de examen a unor minicamere de luat vederi,cu pastrarea pe timp nelimitat a imaginilor inregistrate;salile astfel echipate ar putea fi inchiriate sau puse la dispozitie pentru desfasurarea si altor examene.Astfel de camere de luat vederi sa functioneze si in salile in care se desfasoara examinarile orale si,in functie de posibilitatile tehnice,si la desfasurarea probelor sportive

-Controale inopinate efectuate in centrele de examen de catre persoane cu inalta probitate morala,rezultatele controalelor fiind consemnate imediat intr-un proces verbal

-Instalarea pe parcursul probelor a unor dispozitive electronice de bruiere a telefoanelor mobile,cu un orar de functionare adecvat,pentru a le asigura eficienta (de exemplu,cele 3 ore ale probei respective,plus o ora inainte,o ora dupa

-Colaborarea cu sindicatele pentru inlaturarea neregulilor

-Asigurarea obligatorie de fonduri pentru apa minerala si mici gustari destinate celor implicati in bacalaureat 

4.1.Masuri ce tin de profesori,ca indivizi

-Blamarea celor ce sunt implicati in strangerea de fonduri banesti ilegale

-Atentionarea elevilor si parintilor asupra articolelor din metodologie ce interzic acest act

-Refuzarea mitei de orice natura

-Abordarea cu seriozitate de catre supraveghetori a sarcinilor de serviciu,dat fiind faptul ca,in tot acest mers al neregulilor,profesorul supravefhetor este veriga de baza,el avand puterea sa blocheze multe din initiativele infractionale

-Atentionarea colegiala a celor ce gresesc

-Semnalarea cu curaj a faptelor infractionale